Contractul de ipoteca

Definitie:

"Ipoteca este garantia acordata unui creditor, prin care acesta are dreptul real asupra unui bun (egal in valoare cu un imprumut) care apartine debitorului." (sursa: DEX)

"Ipoteca este un drept real asupra bunurilor mobile sau imobile afectate executarii unei obligatii." (sursa: art.2343 NCC)

________________________________________________________________

Ipoteca imobiliara se constituie prin incheierea contractului de ipoteca, insa ea produce efecte de la data la care obligatia garantata ia nastere, iar constituitorul dobandeste drepturi asupra bunurilor mobile ipotecate (art.2387 NCC).

Ipoteca este, prin natura ei, accesorie si indivizibila (art.2344 NCC); astfel , dreptul de ipoteca se mentine asupra bunurilor grevate indiferent de proprietarul acestora, iar creditor ipotecar are dreptul de a-si satisface creanta, in conditiile legii inaintea tuturor celorlalti creditori (art.2345 NCC), cum ar fi creditorii chirografari (2345NCC), sau a oricare alt creditor de rang inferior. 

Creditorii chirografari sunt creditorii care nu dispun decat de o chitanta scrisa de mana. Acestia nu dipun de o garantie reala (ipoteca, gaj) pentru creanta lor. Cu alte cuvinte, ei nu si-au constituit niciun drept de ipoteca sau gaj asupra vreunui bun al debitorului lor, ceea ce inseamna ca, la scadenta, daca debitorul nu plateste, nu vor avea prioritate fata de alti creditori in recuperarea sumei. Ei vor putea cere executarea silita a bunurilor debitorului, pentru ca, din pretul obtinut prin vanzarea la licitatie publica a acestora, sa-si acopere creanta.

Care bunuri vor putea fi executate silit? 

In principiu, oricare. Conform art. 2324 alin.1 din NCC (art.1718 din vechiul cod civil) "cel care este obligat personal, raspunde cu toate bunurile sale mobile si imobile, prezente si viitoare. Ele servesc drept garantie comuna a creditorilor sai". Iar in art. 2327 din NCC sunt stipulate si cauze de preferinta, "cauzele de preferinta sunt privilegiile, ipotecile si gajul".

Noul Cod Civil aduce un echilibru in raportul creditor ipotecar - debitor, consolidand pozitia debitorului care constituie o garantie ipotecara.

Astfel, clauzele abuzive din contractul de ipoteca sunt lipsite de efecte:

• nu se poate interzice constituirea unei alte garantii asupra aceluiasi bun ipotecar sub sanctiunea platii anticipate si imediate, la cerere, a obligatiei garantate;
• crediorul nu poate fi autorizat sa intre in posesia bunului sau, sa-si insuseasca fructele sau veniturile acestuia (de exemplu, chirii) pana la data inceperii executarii silite, conform legii.

De asemenea, in cazul neexecutarii obligatiei de plata, debitorul se bucura de o protectie sporita:

• vanzarea bunului mobil ipotecat de catre creditor se poate face numai cu incuviintarea instantei;
• debitorul se poate opune vanzarii, termenul pe care il are debitorul la dispozitie pentu a se opune executarii este mai mare (15 zile, fata de 5 zile);
• procedura de vanzare se suspenda pana la solutionarea definitiva a cauzei.

Contractele de ipoteca valabil incheiate sunt, in conditiile legii, titluri executorii (art. 2431 NCC), dar creditorul nu poate urmari in acelasi timp vanzarea imobilelor care nu sunt ipotecate, decat in cazul cand bunurile care ii sunt ipotecate nu sunt suficiente pentru plata creantei sale (art. 2487 NCC).

Reguli speciale pentru inchirierea locuintelor

    

  

  Noul Cod Civil reglementeaza reguli speciale care se aplica contractelor de inchiriere a locuintelor, in ceea ce priveste desfiintarea contractului (denuntarea unilateral a contractului de catre chirias sau proprietar, rezilierea contractului), clauze contractuale specifice si evacuarea chiriasilor.

           

 Potrivit NCC principalele obligatii ale proprietarului sunt:

•  sa intretina locuinta astfel incat sa poata fi folosita de catre chirias si sa efectueze toate reparatiile necesare in acest sens; reparatiile pot fi facute si personal de chirias, daca proprietarul nu ia, de indata ce a fost anuntat, masurile necesare pentru efectuarea acestora sau daca este vorba despre reparatii urgente; proprietarul va returna chiriasului cheltuielile pentru reparatii;
• sa asigure chiriasului folosinta linistita si utila a locuintei, fiind obligat sa se abtina de la orice fapt care ar impiedica, diminua sau stanjeni o asemenea folosinta.

 La randul sau chiriasul este obligat:

• sa plateasca chiria in cuantumul si la termenul stabilite in contract;
• sa foloseasca locuinta cu prudenta si diligent, potrivit destinatiei sale;
•  sa faca reparatii locative si sa comunice de indata proprietarului daca sunt necesare reparatii ale imobilului respectiv care cad in sarcina sa. Daca proprietarul nu este informat de indata, chiriasul poate fi obligat sa suporte daune-interese sau orice cheltuieli generate de neefectuarea acestor reparatii.

 Nu pot fi incluse in contract si, daca sunt incluse, nu produc efecte juridice clauzele care prevad:

• raspunderea solidara sau individuala a chiriasilor din apartamente diferite situate in acelasi imobil, in cazul degradarii elementelor de constructie si a instalatiilor si dotarilor aferente partilor comune ale imobilului;
• obligatia chiriasului sa incheie o asigurare cu un asigurator impus de proprietar;
• obligatia chiriasului de a recunoaste sau a plati in avans, cu titlu de reparatii locative, sume stabilite pe baza estimarilor facute exclusiv de proprietar;
• ca proprietarul este indreptatit sa diminueze sau sa suprime, fara contraprestatie echivalenta, pretstiile la care s-a obligat prin contract.

         Chiriasul care doreste incetarea contractului incheiat pe durata determinata trebuie sa notifice proprietarului intentia sa si sa ii dea un preaviz de minimum 60 de zile.
        La cererea proprietarului, contractul poate fi reziliat daca chiriasul, membrii familiei sale sau alte persoanecarora acesta din urma le-a ingaduit, in orice mod, folosirea, detinerea sau accesul in locuinta, fie au un comportament care face imposibila convietuirea cu celelalte persoane care locuiesc in acelasi imobil sau in imobile aflate in vecinatate, fie impiedica folosirea normala a locuintei sau partilor comune.
        Contractul de inchiriere a locuintei inceteaza in termen de 30 de zile de la data inregistrarii decesului chiriasului. In aceasta perioada au dreptul de a opta pentru continuarea contractului pana la expirarea duratei acestuia, descendentii chiriasului, daca sunt mentionati in contract si daca au locuit impreuna cu chiriasul.
           Evacuarea chiriasului se face numai in baza unei hotarari judecatoresti. Chiriasul trebuie sa plateasca chiria prevazuta in contract pana la data eliberarii efective a locuintei, precum si sa repare prejudiciile de orice natura cauzate proprietarului pana la acea data.


Sursa text: Noul Cod Civil
Sursa imagine: timothyrjohnson.com

       

 

       

Raspunderea hotelierului fata de client

Depozitul hotelier in Noul Cod Civil

        NCC reglementeaza expres raspunderea hotelierului pentru prejudiciul cauzat prin furtul, distrugerea sau deteriorarea bunurilor aduse de client in hotel. In categoria acestora, legea include bunurile aduse de client si aflate:

• in hotel pe perioada cazarii;
• in afara hotelului, dar pentru care hatelierului si-a asumat obligatia de supraveghere pe perioada cazarii clientului;
• in hotel sau inafara acestuia, pentru care hotelierul si-a asumat obligatia de supraveghere pentru un interval de timp rezonabil, anterior sau ulterior cazarii clientului.

          Hotelierul raspunde pentru vehiculele clientilor atata timp cat acestea se afla in garajul sau parcarea hotelului, precum si pentru bunurile ce se gasesc, in mod obisnuit, in acestea. Pe perioada cazarii, hotelierul trebuie sa puna la dispozitia clientilor spatii speciale de depozitare (altele decat casele de valori din interiorul camerelor de hotel) pentru pastrarea documentelor, banilor sau a altor obiecte de valoare. Hotelierul poate refuza pastrarea in aceste spatii a anumitor bunuri numai daca, tinand seama de importanta si conditiile de exploatare ale hotelului, acestea sunt excesiv de valoroase ori incomode sau periculoase.
         Raspunderea hotelierului este, in general, limitata, acesta putand fi obligat sa plateasca clientului o suma ce reprezinta maximum o suta de ori pretul afisat pentru inchirierea pentru o zi a unei camere in respectivul hotel (de exemplu, pentru bunurile furate, distruse sau deteriorate din casa de valori aflata in camera de hotel). Sunt, insa, si situatii in care hotelierul poate fi obligat sa plateasca o suma mai mare, care sa acopere intregul prejudiciu:

• daca prejudiciul este cauzat din culpa hotelierului sau a unei persoane pentru care acesta raspunde;
• daca bunurile au fost incredintate spre pastrarea hotelierului;
• daca hotelierul a refuzat primirea spre pastrarea bunurilor clientului pe care, potrivit legii, era obligat sa le primeasca.

         Pentru a-si putea recupera prejudiciul produs prin furtul, distrugerea sau deteriorarea bunurilor pe care le-a dus el insusi ori care au fost aduse pentru el in hotel, clientul:

• trebuie sa informeze administratia hotelului in cel mult 24 de ore de la data la care a aflat despre prejudiciu;
• trebuie sa exercite actiunea in repararea prejudiciului in termen de 6 luni de la data producerii acestuia.

          Dovada introducerii bunurilor in hotel poate fi facuta prin martori, indiferent de valoarea acestor bunuri. In cazul in care clientul nu achita pretul camerei, hotelierul poate retine bunurile acestuia si le poate chiar valorifica, in anumite conditii. Hotelierul nu poate retine, insa, documentele si efectele personale ale clientului.

Sursa text: Noul Cod Civil actualizat 2012
Sursa poza: www.illinoisaaf.org

       

       

Mai multa responsabilitate fata de drepturile copiilor

            

 "Autoritatea parinteasca inseamna totalitatea drepturilor si indatoririlor parintilor referitoare la copil, in primul rand cele care privesc persoana, dar si bunurile acestuia. Autoritatea parinteasca apartine, in mod egal, ambilor parinti si aceasta trebuie exercitata numai in interesul copilului – interesul copilului care trebuie sa primeze fata de orice alte considerente si interese ale parintilor."    Noul Cod Civil.

      

       “Drepturile” pe care le au parintii in legatura cu copiii minori sunt, in aceeasi masura, obligatii. De aceea, Noul Cod Civil face referire la “dreptul si indatorirea de a creste copilul” (art. 258 alin.1 NCC). Obligatia de crestere a copilului este una complexa, care presupune, din partea parintilor (art.487 NCC):

•  Ingrijirea sanatatii si dezvoltarii lui fizice, psihice si intelectuale;

• Preocuparea fata de educatia, invatatura si pregatirea profesionala a acestuia, potrivit propriilor lor convingeri, dar si potrivit insusirilor si nevoilor copilului;

•  Datoria de a da copilului orientarea si sfaturile necesare exercitarii corespunzatoare a drepturilor pe care legea le recunoaste acestuia;

         Noul Cod Civil subliniaza faptul ca parintii trebuie sa asigure copilului conditii optime dezvoltarii sale fizice, mentale, spirituale, morale si sociale armonioase; in acest scop, fiind dezvoltate principalele obligatii parintesti:

•  intretinerea copilului sau, daca acesta obtine propriile venituri, sa-i acorde intretinere in completare, chiar si dupa majoratul acestuia, pana la terminarea studiilor, dar fara a depasi varsta de 26 de ani;

• supravegherea copilului minor si vegherea relatiilor sociale ale acestuia;

• cooperarea cu copilul si respectarea vietii intime, private si a demnitatii;

•   trebuie sa permita copilului pastrarea relatiilor personale (vizite, scrisori, convorbiri telefonice, etc) cu rude si cu alte personae cu care copilul are relatii de tip familial (de exemplu, un fost asistent maternal);

• trebuie sa prezinte si sa permita informarea si lamurirea copilului despre toate actele si faptele care l-ar putea afecta;

•  obligatia de a lua in considerare opinia acestuia;

• indrumarea, potrivit propriilor convingeri, in alegerea unei religii, fara sa-l poata obliga sa adere la o anumita religie sau la un anumit cult religios;

• protejarea si realizarea drepturilor copilului, prin toate masurile necesare;

• parintii trebuie sa coopereze cu persoanele fizice si persoanele juridice cu atributii in domeniul ingrijirii, educarii si formarii profesionale ale copilului.

DE RETINUT 

!   Este interzisa luarea unor masuri, precum aplicarea unor pedepse fizice, de natura a afecta dezvoltarea fizica, psihica sau starea emotional a copilului;

!   Copilul are dreptul de a locui cu parintii lui;

!   Copilul care a implinit varsta de 14 ani poate cere parintilor sa-si schimbe felul invataturii sau al pregatirii profesionale ori locuinta necesara desavarsirii invataturii ori pregatirii sale profesionale;

!  Parintele nu are nici un drept asupra bunurilor copilului si nici copilul asupra bunurilor parintelui, in afara de dreptul la mostenire si la intretinere;

! Minorul care a implinit 14 ani poate sa incheie acte juridice privind munca, indeletnicirile artistice sau sportive ori referitoare la profesia sa, cu incuviintarea parintilor sau tutorelui, precum si cu respectarea dispozitiilor legii speciale, daca este cazul.

-------------------------------------------------------------------------------------------------------